<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:georss="http://www.georss.org/georss" xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/"
		>
<channel>
	<title>Comentarii pentru: Cap.3- Furtuna sau Prima Revenire La Idei&#8230;</title>
	<atom:link href="http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/</link>
	<description>...Or One Step Outside A Human Destiny</description>
	<lastBuildDate>Tue, 10 Nov 2009 16:38:18 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.com/</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>de: Mihnea-Dimitrie Calin</title>
		<link>http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-46</link>
		<dc:creator>Mihnea-Dimitrie Calin</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Nov 2007 12:22:09 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-46</guid>
		<description>Nu este extrem de clar ceea ce vrei sa afli. In capitolul 2 mentionam specificul procesului de aruncare in lume al sufletelor. Poti spune ca libertatea lor, atat timp cat se afla in lumea materiei, este aceea a fiintei umane care poate actiona in interiorul unor categorii de actiune predeterminate. Vor mai exista, in capitolele urmatoare, detalii asupra modului de ridicare a acestei libertati dincolo de limita maxim admisibila, asa cum apare ea la nivelul prototipurilor umane. Pentru asemenea detalii va trebui sa astepti insa revelarea identitatii din umbra a lui Jupiter Cranach...:) 

Lectura placuta apropo de lucrarea lui Auster...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Nu este extrem de clar ceea ce vrei sa afli. In capitolul 2 mentionam specificul procesului de aruncare in lume al sufletelor. Poti spune ca libertatea lor, atat timp cat se afla in lumea materiei, este aceea a fiintei umane care poate actiona in interiorul unor categorii de actiune predeterminate. Vor mai exista, in capitolele urmatoare, detalii asupra modului de ridicare a acestei libertati dincolo de limita maxim admisibila, asa cum apare ea la nivelul prototipurilor umane. Pentru asemenea detalii va trebui sa astepti insa revelarea identitatii din umbra a lui Jupiter Cranach&#8230;:) </p>
<p>Lectura placuta apropo de lucrarea lui Auster&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>de: Wicked Leila</title>
		<link>http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-45</link>
		<dc:creator>Wicked Leila</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 24 Nov 2007 09:07:02 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-45</guid>
		<description>Multumesc frumos, saptamana urmatoare cu siguranta o sa trec o fuga pe la BCU si o sa imprumut lucrarea de Auster pe care mi-ai recomandat-o. Cat despre intrebarile lui Marius, as avea si eu una: Ai vorbit de suflete ca manifestand o oarecare libertate dupa intrupare, dar ca fiind coordonate in totalitate de catre fiintele demiurgice cat timp se situeaza in lumea ideilor... as dori mai multe informatii despre relatia suflet-demiurg.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Multumesc frumos, saptamana urmatoare cu siguranta o sa trec o fuga pe la BCU si o sa imprumut lucrarea de Auster pe care mi-ai recomandat-o. Cat despre intrebarile lui Marius, as avea si eu una: Ai vorbit de suflete ca manifestand o oarecare libertate dupa intrupare, dar ca fiind coordonate in totalitate de catre fiintele demiurgice cat timp se situeaza in lumea ideilor&#8230; as dori mai multe informatii despre relatia suflet-demiurg.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>de: Mihnea-Dimitrie Calin</title>
		<link>http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-40</link>
		<dc:creator>Mihnea-Dimitrie Calin</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Nov 2007 22:18:40 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-40</guid>
		<description>Leila- Multumesc de aprecieri. Ti-as recomanda &quot;In tara ultimelor lucruri&quot; de Paul Auster, apropo de ce ar insemna o descompunere metafizica a tuturor componentelor universale, intr-o ordine contingenta si prin urmare, total imprevizibila, generand panica si discomfort in randul celor care isi simt aproape, prin excelenta,sfarsitul...

  Marius- Inca o data, draga prietene, ma pui in dificultate. Nici nu stiu de unde sa incep, sunt extrem de multe de spus despre problematica in cauza. O sa incerc sa o iau sistematic: 

      1. Da, exista o relatie chiar mai mult decat potentiala intre disocierea din cazul lui G.H. si cea a directorului. Dupa cum stim din capitolul 2, C.R. analizeaza cauzele &quot;afectiunii&quot; lui G.H., fara a ajunge la o concluzie definitiva in acest sens. Capitolul 3 propune o asemenea solutie, sugerand ca C.R. (sau altcineva) ar fi premeditat iesirea din scena a lui G.H. Totodata, capitolul 3 ne ofera posibilitatea de a privi, macar pentru o clipa, in interiorul planurilor lui C.R.: acelea de &quot;a conduce uzina prin director&quot; sau mai bine spus, prin amprenta sa corporala pe care o domina din punct de vedere mental. As fi putut furniza mai multe detalii in acest sens, dar atunci nuvela nu ar mai fi fost atat de... misterioasa, iar placerea lecturii s-ar fi diminuat. 

       2. Principiul Unul este intr-adevar conceput in mod platonician. De altfel, am dat numeroase indicatii atat in capitolul 1, cat si in capitolul 3 al lucrarii, cu privire la modul de concepere si implicatiile acestui principiu. In cuvinte putine, ai nevoie de ceva care sa stranga laolalta toate ideile sub semnul unitatii, iar acesta este principiul Unul, in sensul in care nu poata exista multiplicitate fara o unitate primordiala (asa cum &quot;doi&quot; si toate celelalte numere sunt, in cele din urma, reductibile la unitati constituente: 2 = 1+1). 

        3. Ai dreptate, in principiu, ca aici poate exista o problema daca ne mentinem strict in grila platoniciana. Cu toate acestea, suntem in primul rand intr-o opera postmoderna, prin urmare exista numeroase rezolvari posibile pentru situatia de mai sus: fie consideram ideile ca multiple in lumea lor si unitare doar in masura in care acestea se propun ca modele pentru lucrurile empirice, fie acceptam identitatea intre ideea de masa gandita de C.R. si ideea de masa gandita de Jupiter Cranach sau orice alta entitate demiurgica, fie avem un singur demiurg capabil sa gandeasca un anumit tip de idee (de exemplu numai C.R. poate gandi ideea de &quot;duel&quot; sau ideea de &quot;nimfa&quot; - prin urmare, desi pot exista numeroase dueluri in lumea empirica, ideea de &quot;duel&quot; ramane una si are un singur creator). Presupun ca acestea nu sunt singurele solutii, dar este ceea ce pot concepe la ora asta si ar trebui sa fie suficient.

    P.S. Dupa cum am mentionat si in lucrarea &quot;Despre Nuvela Filosofica&quot;, astept orice intrebari legate de nuvela si promit sa raspund la ele pentru a face lucrurile mai clare, in masura in care apar nelamuriri legate fie de latura filosofica a lucrarii, fie de cea literar-intuitiva. Sunt deschis oricarui dialog pe problematici de acest gen si le multumesc celor care se implica in acest dialog. Il felicit totodata pe Marius pentru ca el, dintre toti, se pare ca s-a pronuntat pentru o asemenea directie a discutiilor, intelegandu-mi intentia initiala...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Leila- Multumesc de aprecieri. Ti-as recomanda &#8220;In tara ultimelor lucruri&#8221; de Paul Auster, apropo de ce ar insemna o descompunere metafizica a tuturor componentelor universale, intr-o ordine contingenta si prin urmare, total imprevizibila, generand panica si discomfort in randul celor care isi simt aproape, prin excelenta,sfarsitul&#8230;</p>
<p>  Marius- Inca o data, draga prietene, ma pui in dificultate. Nici nu stiu de unde sa incep, sunt extrem de multe de spus despre problematica in cauza. O sa incerc sa o iau sistematic: </p>
<p>      1. Da, exista o relatie chiar mai mult decat potentiala intre disocierea din cazul lui G.H. si cea a directorului. Dupa cum stim din capitolul 2, C.R. analizeaza cauzele &#8220;afectiunii&#8221; lui G.H., fara a ajunge la o concluzie definitiva in acest sens. Capitolul 3 propune o asemenea solutie, sugerand ca C.R. (sau altcineva) ar fi premeditat iesirea din scena a lui G.H. Totodata, capitolul 3 ne ofera posibilitatea de a privi, macar pentru o clipa, in interiorul planurilor lui C.R.: acelea de &#8220;a conduce uzina prin director&#8221; sau mai bine spus, prin amprenta sa corporala pe care o domina din punct de vedere mental. As fi putut furniza mai multe detalii in acest sens, dar atunci nuvela nu ar mai fi fost atat de&#8230; misterioasa, iar placerea lecturii s-ar fi diminuat. </p>
<p>       2. Principiul Unul este intr-adevar conceput in mod platonician. De altfel, am dat numeroase indicatii atat in capitolul 1, cat si in capitolul 3 al lucrarii, cu privire la modul de concepere si implicatiile acestui principiu. In cuvinte putine, ai nevoie de ceva care sa stranga laolalta toate ideile sub semnul unitatii, iar acesta este principiul Unul, in sensul in care nu poata exista multiplicitate fara o unitate primordiala (asa cum &#8220;doi&#8221; si toate celelalte numere sunt, in cele din urma, reductibile la unitati constituente: 2 = 1+1). </p>
<p>        3. Ai dreptate, in principiu, ca aici poate exista o problema daca ne mentinem strict in grila platoniciana. Cu toate acestea, suntem in primul rand intr-o opera postmoderna, prin urmare exista numeroase rezolvari posibile pentru situatia de mai sus: fie consideram ideile ca multiple in lumea lor si unitare doar in masura in care acestea se propun ca modele pentru lucrurile empirice, fie acceptam identitatea intre ideea de masa gandita de C.R. si ideea de masa gandita de Jupiter Cranach sau orice alta entitate demiurgica, fie avem un singur demiurg capabil sa gandeasca un anumit tip de idee (de exemplu numai C.R. poate gandi ideea de &#8220;duel&#8221; sau ideea de &#8220;nimfa&#8221; &#8211; prin urmare, desi pot exista numeroase dueluri in lumea empirica, ideea de &#8220;duel&#8221; ramane una si are un singur creator). Presupun ca acestea nu sunt singurele solutii, dar este ceea ce pot concepe la ora asta si ar trebui sa fie suficient.</p>
<p>    P.S. Dupa cum am mentionat si in lucrarea &#8220;Despre Nuvela Filosofica&#8221;, astept orice intrebari legate de nuvela si promit sa raspund la ele pentru a face lucrurile mai clare, in masura in care apar nelamuriri legate fie de latura filosofica a lucrarii, fie de cea literar-intuitiva. Sunt deschis oricarui dialog pe problematici de acest gen si le multumesc celor care se implica in acest dialog. Il felicit totodata pe Marius pentru ca el, dintre toti, se pare ca s-a pronuntat pentru o asemenea directie a discutiilor, intelegandu-mi intentia initiala&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>de: Wicked Leila</title>
		<link>http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-39</link>
		<dc:creator>Wicked Leila</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Nov 2007 17:44:49 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-39</guid>
		<description>Am apreciat viziunea asupra sufletelor propusa de aceasta lucrare, ca reduse la nivelul unui bun de consum. Teoretic sufletul se opune materiei atat prin eternitatea duratei de existenta implicate, cat si prin faptul ca reprezinta singurul lucru care nu poate fi comercializat la nivelul lumii. Imi aduce aminte de expresia &quot;poti sa imi iei tot ce vrei, dar nu imi vei putea lua niciodata sufletul&quot;...
    Mi-ai putea recomanda alte lucrari in care sa apara viziuni similare asupra persoanelor/sufletelor ?...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Am apreciat viziunea asupra sufletelor propusa de aceasta lucrare, ca reduse la nivelul unui bun de consum. Teoretic sufletul se opune materiei atat prin eternitatea duratei de existenta implicate, cat si prin faptul ca reprezinta singurul lucru care nu poate fi comercializat la nivelul lumii. Imi aduce aminte de expresia &#8220;poti sa imi iei tot ce vrei, dar nu imi vei putea lua niciodata sufletul&#8221;&#8230;<br />
    Mi-ai putea recomanda alte lucrari in care sa apara viziuni similare asupra persoanelor/sufletelor ?&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>de: Marius Enescu</title>
		<link>http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-38</link>
		<dc:creator>Marius Enescu</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Nov 2007 16:00:58 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://asheara.wordpress.com/2007/11/22/furtuna-sau-prima-inaltare-intru-idei/#comment-38</guid>
		<description>As avea trei intrebari pentru tine, pentru a vedea daca exista o coerenta intre interpretarea pe care o acord eu operei si modul tau de a vedea lucrurile:  
    1. In ce masura scindarea minte-corp petrecuta in cazul directorului vine inspre a explica ceea ce s-a intamplat personajului G.H. in partea a doua ?
    2. In ce masura semnificatia acordata principiului Unul in aceasta lucrare este in concordanta cu cea din Platon?
    3. As dori mai multe informatii despre rolul fiintelor demiurgice in lucrare. Am inteles ca ar exista o scindare intre operatori si constructori, si ca ultimii constituie garanti ai procesului de reincarnare. Daca constructorii reprezinta insa producatorii ideilor la care lucrurile materiale participa, atunci in ce masura putem vorbi de unicitate la acest nivel ideatic? Ma refer la faptul ca, presupunand ca fiecare operator ar produce propria sa idee de copac, de masina, etc., acest lucru ar trimite inspre faptul ca am avea, la nivelul realitatii, atatea idei pe cat lucruri, ceea ce face ca procesul de participare sa para inutil.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>As avea trei intrebari pentru tine, pentru a vedea daca exista o coerenta intre interpretarea pe care o acord eu operei si modul tau de a vedea lucrurile:<br />
    1. In ce masura scindarea minte-corp petrecuta in cazul directorului vine inspre a explica ceea ce s-a intamplat personajului G.H. in partea a doua ?<br />
    2. In ce masura semnificatia acordata principiului Unul in aceasta lucrare este in concordanta cu cea din Platon?<br />
    3. As dori mai multe informatii despre rolul fiintelor demiurgice in lucrare. Am inteles ca ar exista o scindare intre operatori si constructori, si ca ultimii constituie garanti ai procesului de reincarnare. Daca constructorii reprezinta insa producatorii ideilor la care lucrurile materiale participa, atunci in ce masura putem vorbi de unicitate la acest nivel ideatic? Ma refer la faptul ca, presupunand ca fiecare operator ar produce propria sa idee de copac, de masina, etc., acest lucru ar trimite inspre faptul ca am avea, la nivelul realitatii, atatea idei pe cat lucruri, ceea ce face ca procesul de participare sa para inutil.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
